Cristina Apetrei
autografe -
pe oglinda lacului
câte-o rândunică
nuferi înfloriți -
norii de pe lac
se luminează
frunze pe lac -
căptușite golurile
dintre stele
în al nouălea cer –
nepotul lăsat de
bunici
să calce în bălți
după ploaie -
umbra bătrânului salcâm
nu-ncape-n baltă
Corneliu Traian Atanasiu
nori oglindiţi în
apa zburlită de vânt
-
foşnet de sălcii
doar un singur strop
-
lumea-ntreagă-n
tremur
în oglinda apei
primele picături –
chipul meu se
tulbură
în apa iazului
Cecilia Birca
globul de sticlă -
copilul agățându-și
zâmbetul în brad
toamnă peste iaz –
frunzele salcâmului
pun pistrui lunii
Mirela Brăilean
oglinda apei –
doar o pană de cocor
tulburând cerul
cârd de mormoloci –
invadată până-n zori
Calea Lactee
secetă mare -
stinsă-n iazul
satului
şi ultima stea
saltul broaștelor –
nu își mai găsesc
locul
stelele pe iaz
frig de răpciune –
pe lac grăbind spre
lună
frunzele de plop
îngheț peste iaz –
în copca tot mai
mică
un pumn de stele
o răpăială -
stelele-și reiau
locul
pe luciul apei
râul de vară –
o barcă de hârtie
săltând peste nori
roua din iarbă –
o buburuză urcă
până la soare
ploaie
de stele –
în
oglinda iazului
cerul
mai sărac
furtună
în larg –
plutind
în derivă
lumina
unui far
brad
fără tata -
un
licăr blând din globul
sub
formă de stea
iazul
părăsit –
peticită
cu stele
o
barcă spartă
vechea
albie –
îngropată
sub pietriș
Calea
Lactee
nuferi
înfloriți –
câte-o
gâză pudrează
norii
cu polen
cireși
lângă iaz -
petalele
desprinse
se
întorc în flori
pescuit
nocturn –
un pește-nghite
nada
cu tot
cu lună
.
un fir
de apă -
prin
mijlocul albiei
șirag
de stele
cină
târzie –
câțiva
pui de mormoloci
ciugulesc
stele
amurg
peste iaz -
o
broască se scufundă
cu tot cu soare
oglinda apei -
umbra unui cormoran
coboară-n adânc
o libelulă –
destul să vălurească
discul soarelui
înseninare
–
în
putina plină-ochi
o
palmă de cer
norii
scuturați –
în
urmele cerbului
răsare
luna
iazul
de-acasă –
peticită
cu stele
mătasea-broaștei
boncănit
de cerb –
unduindu-se
în iaz
luna
rotundă
roata-n
repaus -
în
iazul de la moară
ploaie
de stele
aripi
în zare -
zbătându-se
în valuri
clipe
de amurg
iezer
albăstrui -
sub
botul căprioarei
tremură
cerul
mână
în mână -
din
mare fără grabă
iese
soarele
liniștea
mării -
în
tonuri de crepuscul
plâns
de pescăruș
întâiul
dezgheț -
și
cerul și pământul
într-o
băltoacă
sirene
în larg -
sparte
în sclipiri de val
razele
lunii
sirene
în larg -
lumina
ultimei stele
stinsă
în mare
iazul
pe-nserat -
culcat
pe-un petic de cer
stuful
de la mal
năvod
la uscat -
din
căni de lut pescarii
beau
vin cu stele
Rodica P. Calotă
un ochi de apă –
tremurul frunzei
căzând
de-a dreptul în cer
adormit pe mal –
luna din undiţă
ronţăită de pești
cizme
de cauciuc –
toate
bălţile pline
de
nori tăbăciţi
după
aversă –
pe
turla bisericii
se
zvântă cerul
balada
lunii –
în
ceainicul bunicii
încă
un greier
ploi
abundente –
un
câine sorbind cerul
risipit
prin bălţi
pleosc
piatra-n baltă –
la
suprafaţa apei
deșeuri
de nori
Daniela
Lăcrămioara Capotă
linişte pe iaz –
doar ciocul unei
berzei
tulburând un nor
linişte pe iaz –
doar o broască sare
dincolo de nori
noapte fără vânt –
tulburând Carul Mare
firul undiței
sfârşitul ploii –
în jurul răsadului
luna tulbure
sfârşit de sezon –
pe patinoar solistă
doar luna plină
peticind plasa –
în copca bătrânului
pescar
doar luna plină
jertfa mielului –
în ochi înroşind cerul
ultimul apus
Grigore Chitul
cu ochii-n oglindă –
o broască-nvăluită
doar în mătase
priviri pierdute –
plină iar de răceală
sala oglinzilor
ornând
bradul –
față-n
față cu singurul
om de
pe glob
lacu-ncremenit
–
un
ţânţar pregătit să
calce
pe lună
singur
pe baraj –
în lac
îngrămădite
toate
stelele
Cezar-Florin Ciobîcă
mâțișori pe ram -
în oglinda lacului
stele-nmugurind
lună-n
descreștere -
nuferii năpădesc iar
lacul din codru
sălcii plângătoare –
frunzele țin sub
obroc
roiul de stele
macii scuturați –
asfințitul inundă
ochii prepeliței
cu burta goală –
în toate bălțile
câte-olună plină
fără de preț -
în geamul casei de
amanet -
Pleiadele
după aversă –
curcubeul în cutia
cerșetorului
ploaie de vară –
luna va răsări din
nou
în puțul secat
după aversă –
găurile din asfalt
pline cu stele
fereastră de azil –
în ochii mamei
se-adâncesc
norii de iarnă
câmpul cu orez –
stelele umplu
spațiul
dintre răsaduri
vânt printre sălcii
–
mâțișorii zgreapțănă
Calea Lactee
lebede pe iaz –
ciugulind fără vreun
spor
Calea Lactee
baltă-nghețată –
o vulpe rănită linge
sânge de pe lună
urlete de lupi –
luna din lacul
înghețat
se fisurează
după aversă –
în strachina
câinelui
Calea Lactee
inundație –
în covata bunicii
Cloșca cu Pui
mâțișori pe ram –
în oglinda lacului
stele înmugurind
boabe de rouă –
ultima stea se
sfarmă
în pliscul mierlei
niciun nor pe cer –
acoperit de frunze
lacul codrilor
liniștea nopții –
o castană tulburând
stelele din lac
ploaie de frunze –
tot mai puține stele
în râmnicul vechi
pană de curent –
sub streașină
pâlpâie
stelele-n țurțuri
noapte geroasă –
pulberea Căii Lactee
scârțâind sub tălpi
desculț prin rouă –
traista-ciobanului
plină de stele
val de căldură –
luna plină zăbovește
în arteziană
lac de munte –
un colac de salvare
între
două Căi Lactee
cursă pe apă –
calul-popii înhămat
la Carul Mic
magazin închis –
doar umbrele norilor
umplu vitrinele
pescuit la copcă –
mult prea mică gaura
ca să iasă luna
niciun paparazzo –
piscina vecinului
plină de stele
Calea Lactee -
brodată-n fir de aur
mătasea-broaștei
braconaj nocturn -
Ursa Mare prinsă-n
mătasea-broaștei
nuferi înfloriți -
încărcând până la
refuz
Calea Lactee
...și-un pic de
lămâie -
se decolorează ușor
luna din ceai
râu ieșit din matcă
-
un păianjen de apă
se-agață de-o stea
seară de gală -
lebăda face valuri
prin Calea Lactee
Claudia Ramona Codău
la pescuit -
tulburând luna-n
baltă
strănutul tatei
glob roşu ciobit -
copilul îşi pipăie
de zor nasul
femeia de servici -
în fiecare oglindă
alte defecte
zi de menaj -
mama-şi şterge
petele
de pe față
soare arzător -
mai torn lapte rece
în ceaşca de cafea
*cu referire la
umbra soarelui din cafea
râul de munte -
tata sorbindu-şi
chipul
cu căuşul palmei
la patinoar -
luna zgâriată
de-un începător
găleata cu apă -
o frunză tulburând
chipul bunicii
Mihaela Cojocaru
răsărit de soare -
creste albe și verzi
oglindite-n lac
câtă
liniște-n zori -
în
unduirea lină
salcia-n
floare
caniculă
–
pe înserat
și soarele
se
scaldă-n mare
după
furtună –
în
ochiul de apă
oglindit
tot cerul
pe
luciul apei
soarele
și vâslașul
se-ntrec
spre apus
amurg
de vară –
pe
oglinda lacului
silueta
lebedei
asfințit
pe lac -
pe
oglinda argintie
lebede
albe
tril
de ciocârlie –
mâțișorii
de pe ram
oglindiți
în lac
grădină
pustie –
în
oglinda fântânii
tot
cerul senin
razele
lunii
răsfrânte
în mii de stele –
țurțuri
la geam
pădure
de brazi -
oglindindu-se
în iaz
luna
și cerbul
asfințit
pe lac-
printre
frunze aurii
unduiesc
sălcii
noapte de vară -
barza ciupeşte luna
printre nuferi
întîia brumă -
învelită de frunze
luna de pe lac
gheaţa subţire -
doar umbrele
plopilor
atingând luna
braconier grăbit -
colâul lunii rămas
în
gheaţa de pe lac
Luna-n telescop -
ţânţarul acoperind
câteva cratere
Costea C. Cornel
după furtună –
pescarul și Luna în
aceeași barcă
vipie pe câmp –
în ciutura plină
se scaldă Soarele
de-ntâi iunie –
pe chipul din
oglindă
primele riduri
vreme de toamnă –
doar Luna se mai
scaldă
în lacul adânc
zi cu burniță –
chipul văzut în
vadră
și mai zbârcit
Ziua Recoltei –
barca se-ntoarce la
mal
cu Luna plină
polei în oraș –
doar razele Lunii pe
străzile pustii
ora amiezii –
pe luciul apei rațe
cu soarele-n cioc
Ion Cuzuioc
noapte geroasă –
stelele patinând
pe iazul înghețat
ploaie caldă –
o barză ciugulind
bulbuci din baltă
șopotul apei –
barza ciugulind din
soarele plutitor
noaptea
pe prispă –
bunicul sorbind stele
din
cana cu ceai
cireși
în floare –
pe
capul copiilor
pălării
albe
primii
țurțuri –
copilul
zâmbește în
fața
oglinzii
soare
distractiv –
copilul
joacă ping - pong
cu
oglinda
chiciură
în sat –
șiraguri
de mărgele
culeg copiii
ploaie
cu gheață –
albia
mamei
plină
cu ouă
imașul
pleșuv –
în
amurgite calul
păscând
din lună
curcubeie
–
pe
fața mamei
riduri
fardate
soare
dogoritor –
mama
răstoarnă
mămăliga
pe masă
seara
în ocol –
în
donița mamei
Calea
Lactee
șopotul
apei –
barza
ciugulind din
soarele
plutitor
imaș
pârjolit –
calul
rumegă
raze
de soare
stele
zburătoare –
plouă
pe aripile
morii
de vânt
pastel
de vară –
peste
lanul de grâu copt
întins
soarele
bujori
de gheață –
pe
sfoara de rufe
războiul
mamei
puful
plopilor –
coborâtă
în curte
Calea
Lactee
vârful
muntelui –
în
voal de mireasă
îmbrăcat
cerul
pământ
pârjolit –
tata
cosește din zori
raze
de soare
mărțișoare
–
bebelușul
zâmbind cu
dinții
de lapte
priviri
absente
pe
față cunoscută –
oglindă
spartă
primul
îngheț –
pe
apele lacului
bucăți
de soare
primii
fulgi de nea –
porumbeii
în zbor
după
boabe de grâu
seara
pe imaș –
prin
brazdele arate
bulgări
de soare
flori
scuturate –
prin
livadă spre casă
Calea
Lactee
sfârșitul
iernii –
prin
gropile de apă
țăndări
de sticlă
ninsoare
în toi –
făină
de la moară
pe
fața tatei
ploaie
de vară –
câteva
vrăbii se scaldă
într-un
curcubeu
ploaie
de vară –
în
găocile din cuib
câteva
stele
vadul înghețat -
câteva urme de lup
pe fața lunii
bălți după ploaie -
noaptea toți
pământenii
urcă pe stele
bălți de ploaie –
în stația de taxi
doar carul mare
Ana Drobot
cerul senin -
nimeni nu tulbură
băltoacele
plimbare cu barca -
dintr-odată o las
s-atingă un nor
Carmen Duvalma
menaj de iarnă -
lustruind patinoarul
soarele cu dinți
seară
de iarnă -
prin
fereastra închisă
țurțuri
în lună
noapte
de iarnă -
flori
mici de gheață împart
luna
în două
Petru-Ioan Gârda
primii ghiocei –
mama întârzie
în fața oglinzii
oglinda apei
se prăbușește în sus
arinul putred
Calea Lactee –
licurici albi pe ape
învolburate
bălți pe tot drumul
–
bețiv pășind spre
casă
din lună-n lună
pribeagă-n noapte –
doar luna alunecă
pe lacu-nghețat
schelă la bloc –
soarele e ridicat
cu scripetele
copil lângă teasc -
raze de soare și
must
în cana de lut
stelele-n adâncuri -
între oglindă și mãl
cãți ani lumină!?
Mona Gheorghe
încremenire -
muntele adâncește
oglinda lacului
tăceri peste iaz -
valurile macină
umbra salciei
moină peste tot -
fiecare pas pe drum
tulbură cerul
aruncând piatra -
prinsă în cercuri
luna
se adâncește
cu lotca goală -
întors spre țărm
pescarul
spintecă luna
lotus înflorit –
luna plină-i mai
pune
înc-o petală
pescar adormit –
rătăciți printre
nouri
boboci de lotus
asfalt după ploi –
stau să cadă
frunzele
în clarul lunii
Tania Gogan
sete neostoită -
fântânarul încă sapă
căutând stelele
Florin Golban
pe malul apei –
privindu-se în
oglindă
ochiul boului
ploaie de vară
în grădina mamei -
plivind cerul
seară de toamnă -
în vitrină deșirată
umbra plopului
vară
indiană -
o
lișiță taie
luna
în V
floare
de magnolie
în
bobul de rouă -
gâsca
sălbatică
luntrea
pescarului
pe
luciul apei - cântecul
broaștei
îngână greierii
legănând
barca -
umbra
pescarului
în
jurul lunii
teren
inundat –
în
pantoful rătăcit
crâmpeie
de cer
arșiță-n
luncă –
nu
mai coboară luna
la
scaldă în lac
răcoarea
nopții –
mantie
pentru lună
mătasea
broaștei
dans
de lebădă -
mereu
alte cercuri
mângâind
cerul
Luminiţa Ignea
ochi de copil -
câte-n lună și-n
stele
pe-un bob de rouă
noapte albastră-
deodată o broască
scufundă luna
nori la orizont -
în glastra lobeliei
strâns tot seninul
noapte de veghe –
luna împinsă în geam
de-un ram dezgolit
norii risipiți -
luna se cuibărește
iar printre papuri
selfie-n
oglindă -
cioara
se uită galeș
într-o
băltoacă
unde
în cercuri -
înghegând
silabele
buze
de haijin
artizan pe lac –
un stârc făcând
oglinzi prin
mătasea-broaștei
heleșteu tăcut –
între două frunze
cade un nor
încă o
frunză
căzută
în heleșteu –
horă
de stele
stele
reci de nea
sclipind
prin cetini de brad –
cerul
răsturnat
în
irisul ei
oglindiți
stânjeneii –
albastru
adânc
pod
peste ape –
luna
plină îl trece
arc de
lumină
aversă
de mai -
pe
fiecare frunză
un
curcubeu
noapte
de vară -
stelele
se scaldă
în
iazul morii
ploaie
de vară –
în
fiecare baltă
un
curcubeu
după
aversă –
doi
boboci de rață trag
de un
curcubeu
farul
s-a stins –
acum
în lotca spartă
răsăre
luna
în
fața oglinzii –
cățelul
meu Puck
latră
furios
sfârșitul
verii –
un
soare sângerând
se
scaldă-n mare
Reverberații
–
un
albastru infinit
cerul
și marea
atât
alb în jur –
lumina
doare sub pleoape
ceru-i
aproape
Ioan Marta
pe nisipul alb -
o umbră reflectând
valurile albastre
oglinjoare -
stele rătăcite-n
bobițele de rouă
lacul plumburiu -
tot mai îngustă dâra
unui asfințit
lacul freamătă -
umbra unei salcii
îmbrățișând un nor
înghițind în sec -
un somn mușcă umbra
unui porumbel
oglinjoară -
un greier
gătindu-se-ntr-un
bob de rouă
binețe -
peștișorii ciupind
umbra
salciei plângătoare
lacul aproape secat
-
stelele
se-ngrămădesc
în lotca spartă
ploaie
măruntă -
suprafața
lacului
bolnavă
de pojar
ramuri
uscate -
în
oglinda lacului
fata
morgana
polei
pe asfalt -
soarele
se privește
în
oglindă
noapte
pe lac -
amestecând
cu vâsla
printre
stele
noapte
înstelată -
pe
lacul înghețat
tablou
de Van Gogh
băltoace-n
asfalt -
călcând
în picioare
Calea
Lactee
noapte
geroasă -
aplecată
peste lac
căldura
lunii
ultima
știre -
în
lacrima bunicii
se
vede cerul
Adriana
Neacșu
sălcii
pe ape-
tot
mai unduitoare
pletele
lunii
surori
gemene-
în
oglinda lacului
luna
fidelă
căutând
oglindă
de
după dealuri luna-
nicio
fântână
după
nuntă-
nici
în năvodul întins
luna
promisă
multiplicare-
pe
oglinda lacului
luna
în salbă
o
barcă spartă
și
apa- nsângerată-
luna
roșie
alambic
încins-
în
paharul cu palincă
și
cinci stele
coridă
dură-
numai
un corn de lună
pe
luciul bălții
adăpătoare-
băut
de-o herghelie
norul
de ploaie
nuferi
în șirag-
cunună
de mireasă
pe
fruntea lunii
croazieră-
plin
ochi cu pui de baltă
tot
Carul Mare
mărgele
de sticlă-
pe
boabele de rouă
minicurcubee
fecioară
la mal-
căderea
unei frunze
taie
cosița
luna căutând
oglinda nemișcată -
lacul sub omăt
marea-ncrementiă -
o fată dezbrăcată-n
Calea Lactee
văcar supărat -
cine-a vărsat în baltă
Calea Lactee ?
salcie
la mal
aplecată
pân’ la cer -
Să
trăiți, Șefu’!
Salcie în lac –
crengi atârnate în sus
eu printre ele
maluri unite -
umbre se-nvârt în jurul
lunii de gheaţă
curcubeu
în lac -
sclipiri
multicolore-n
siajul
bărcii
floarea
soarelui -
se pleacă
derutată
spre
soarele din lac
cerul
în apă -
soarele
blând lângă o
floare
de lotus
lac
plin de stele –
cu
barca-mi plimb iubita
prin
Carul Mare
noapte
de gerar -
patine
lasă cercuri
în
jurul lunii
noapte
de april -
în
balta încreţită
tremură
luna
câmp de albăstrele -
în găleata bunicii
un petic de cer
Cristina Oprea Young
tot cerul în lac -
rațele adormite
în Carul Mare
lecţii în noapte -
acelaşi salt al
broaştei
clatină stele
noapte de toamnă -
tremurând împreună
luna şi-un pescar
ploaie de toamnă -
lumina felinarelor
curge pe ramuri
logodnă pe lac -
cu barca printre
stele
spre luna promisă
pădure și-n lac -
doi ochi privesc din
apă
la puiul de cerb
oglinda lacului -
pe sub frunze
galbene
vâslesc cocorii
regată pe râu -
frunzele arinului
gata de plecare
ploaie-ngheţată -
pe toate ramurile
atârnând zorii
seară la terasă -
în pahare de coniac
cocteil de stele
noapte înaltă -
luna caută prin râu
vârful brazilor
adieri pe lac -
o salcie
despletindu-și
ramurile-n cer
băltoace pe drum -
un bătrân împrăștie
norii
cu un baston
moară-n amurg -
sub roata veche
răsturnat Carul Mare
secera lunii -
până și plopii din
cer
culcați pe ape
vară fierbinte -
în fântâna de-acasă
s-adâncește cerul
schitul dispărut -
doar umbra bradului
bătrân
turlă peste râu
seara la fântână -
din ciuturi pline
stele în iarbă
fântână nouă -
săpătorul iese
cu soarele-n palme
senin după ploaie -
doar talpa cizmei
mai tulbură cerul
loc de fântână -
vârful unei cazmale
nimerind cerul
iar primăvară -
în ochii bunicilor
lumina-Nvierii
coasă-n asfinţit -
de pe fruntea omului
picurând amurgul
satul inundat -
doar Carul Mare
mai trece peste râu
prima brumă -
în pânza
păianjenului
numai stele
boabe de rouă -
încet presară zorii
soare prin iarbă
noapte pe baltă
-
în undița pescarului
potcoava lunii
ploaie de toamnă -
se scurge prin uluce
lumina zilei
ploaie-ngheţată -
din ciutura bătrână
nu mai curg stele
rouă pe coasă -
răsturnat pe miriște
soarele-n brazde
rouă pe câmp -
în fiecare spic
răsare soarele
masa tăcerii -
în ultima strachină
răsare luna
apă sfințită -
botul căprioarei
unduie cerul
joc după ploaie -
peste curcubeie şi
nori
copii cu rolele
soare după ploi
-
de pe firul
paingului
picură lumina
picuri de rouă –
privindu-se-n
oglindă
o buburuză
lacul
înghețat -
sub
patinele noastre
felii
de lună
vântul
de seară -
mâzgălite
cu lună
bălțile
din drum
întinşi
pe iarbă -
un
zmeu afundându-se
în
ochii ei mari
încă
o cană
cu
apă din găleată -
luna
tot plină
adieri
de vânt -
presărați
cu petale
norii
de pe lac
învârtind
roata -
ridicat
din adâncuri
un
petec de cer
cămara
goală -
în
găleata plină ochi
luna
de pe cer
seară
de vară -
tot
seninul cerului
clipocind
pe lac
liniștea
bălții -
găzduind
ceru-nstelat
fără
să știe
de
la o vreme
ocolind
oglinzile -
bujori
ofiliți
Rafila
Radu
seară
în balcon –
deprind
arta de-a bea ceai
ce
gust de lună!
pustiu
de iarnă –
asfinţitul
îşi varsă
movul
peste iaz
când
sus, când jos
doar
soarele înţepenit
pe
topogan
viscolul
peste iaz –
luna
prinsă dedesupt
la
geam copilul
concert
de Crăciun –
pe
poza veche pâlpâie
lumini
verzi din brad
surpriza
din pom –
numele
meu pe un glob
luminat
de stea
zăpadă noaptea –
printre
razele lunii
ochii
lupului
luna
prinsă-n iaz –
de
gheaţă ţipătul ei
iar
ecoul mut
în
mâini cristalul –
strălucirea
pătează
albastrul
din ochi
oglindă
mică –
lacul
şi-ntinde trupul
pe
cer curcubeu
până
la priviri
rugul
mării albastru –
în
scoică, perla
peşte
uriaş
trofeu
pentru pescari –
în
mare, lună
soarele
pe solzi –
pescar
pipăind prada
spaimă
flămândă
la
tine-n priviri
mersul
elegant de nori –
să
fiu eu vântul?
lumină
crudă –
o
pădure pătată
cu
aprilie
rouă
pe bonsai –
pe
orice frunzuliţă
câte-un
răsărit
zi
însorită –
copil
cu oglindă
orbind
pisica
stăpâna
verde –
o
libelulă mişcă
ochii
de copil
vopsită
proaspăt –
poartă
în slujba lunii
şi
a soarelui
deasupra
apei –
din
milă pentru poeţi
luna
într-un lac
pe-aceaşi
piatră
raza
lunii ca-ntr-un jilţ –
fata
minţită
fata
din popor
împletind
în păr luna –
nunta
din vis
ce-o
fi vrând luna?
săgeţi
în coama casei –
crin
însângerat
unde-o
fi luna?
întunericul
fură
culoarea
din flori
lotca
spartă -
singur
prin Ursa Mare
un
crap oglindă...
oglinda apei -
mângâiate de valuri
fire cărunte
oglinda apei –
saltul brotacului
până la soare
lotuși în amurg -
licăr deasupra apei
și dedesubt
Mircea Teculescu
bătrân gârbovit -
oglinda din perete
tot mai uitată;
Maria Tirenescu
după
tzunami –
bălțile
reflectă
ruinele
blocurilor
după
aversă –
mai
vii mestecenii
oglindiți
în bălți
baltă
pe stradă –
mult
mai vii mestecenii
reflectați
de ea
o
rândunică
sparge
oglinda apei –
auriu
amurg
pe
cerul senin
clipește
o stea –
nicio
stea pe lac
„Vine circul!” –
luată
cu asalt
sala
oglinzilor
copil
în parc –
lumea
cu susul în jos
pe-un
glob de sticlă
vacanța
mare –
obiect
de studiu
noul
polonic
zâmbet
de copil –
pe
globul de sticlă
lumea deformată
o
picătură –
imagini
tremurate
pe
fața bălții
tot
cerul senin
pe un
bob de rouă –
cade o
frunză
seară
de toamnă –
mai
frumos mesteacănul
pe
balta din drum
Clara Toma
oglinda spartă -
adun fiecare ciob
să mă întregesc
bălți după ploaie -
ridurile de pe chip
mai estompate
rama cea nouă -
și mai clară-n
oglindă
patina vremii
căutând ceva
se adânceşte-n lună
–
lebăda neagră
în
urma broaştei –
un
plescăit în noapte
şi
luna ţăndări
Luna
se zvântă
pe-un
crab în agonie –
din
urmă sarea
bătrânul
pescar
trăgând
un fir din lună –
cerul
destrămat
Calea
Lactee
traversând
râul –
paşii
cerbului
drumul
sub ape –
Calea Lactee
trece
prin
cimitir
un
ţurţure spart –
ciob
cu ciob adun luna
din
faţa uşii
pisc
alb în iezer –
fulgul
de nea atinge
un alt
fulg de nea
după
cutremur –
albia
vechiului râu
plină
cu stele
sfârşitul
ploii –
vechea
barcă a tatei
plină
cu stele
în
limonadă
se
stinge încă o stea –
linişte
de spital
stea
căzătoare –
doar o
veche monedă
într-o
fântână
inundaţie
–
tata
înaintează
cu
greu printre stele
ploaie
de stele
în
fântâna dorinţelor
dispar
micile valuri
un
strop de rouă –
melcul
cară
o stea
căzută
copil
în comă –
o stea
mai scânteiază
într-un
ţurţure
Încă
aşteptând
balenele
flămânde –
puzderii
de stele
un val
aduce
umbra
pescăruşilor –
seară
de vară
Marte
mai adânc
decât
orice monedă –
fântâna
dorinţelor
barcă-n
amonte –
despărţind
în două
Calea
Lactee
nopţi
de arşită –
tot
mai puţin univers
oglindit
în iaz
ciocul
stârcului
zdruncinând
universul –
ploaie
de stele
orezărie
–
cu
picioarele goale
frământând
norii
atâtea
stele –
doar
plescăitul broaştei
îşi
mai face loc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu